adrianroman

  De o saptamana ne luptam cu o afurisita de raceala,care ne-a necajit mamarutza.E atat de speriat,suparat,nu stie ce vrea,toata ziua plange,urla...Si desi il chinuie tusea,febra,mai si vomita,nu sta locului o secunda.Circula de colo pana colo,descult,refuza medicamentele,de trebuie sa ne luptam cu el de cate ori trebuie sa-i administram tratamentul.Ma intreb oare el nu stie ca mami si tati nu ii vor decat binele?Ca nu avem alt scop in viata decat sa il vedem fericit?Tot ceea ce ne dorim este sa avem grija de el sa incercam imposibilul pt.ca el sa nu simta ca este altfel decat ceilalti copii.